Mi-e dor

Destin

Posted by Robertino on 2025-02-12 Poezie

Mi-e dor de tine într-un fel ciudat,
Cum ți-ar fi dor de inima din tine,
Tu ești, de-o vreme, starea mea de bine,
Tu ești un dor ce mi s-a întâmplat.

Așa cum ți se-ntâmplă un blestem,
Sau, poate, doar o binecuvântare,
Ceva ce-ți place, chiar dacă te doare,
Și pentru care ne-ncetat mă tem.

Te-aș fi numit altfel, poate destin,
Sau poate viață, nu știu, nebunie,
Sau, poate cea din urmă poezie
La care, din iubire, să mă-nchin.

Mi-e dor, de parcă mi-ai crescut în piept,
În locul inimii, pe nesimțite,
Așa cum cresc pe locuri părăsite,
Iederi, ce urcă înspre ceruri, drept.

Mi-e dor de parcă mi-ar lipsi ceva,
De parcă mi-ar fi foame, nu știu, sete,
Un dor făcut anume, să repete
Tot ce-am trăit, în viața mea, cândva.


Sorin Poclitaru.
Preluare Facebook

*

4910 vizite

Comenteaza




Citeste si

Eminescu către Veronica

Scrisoare


Citeste si

Earth

Aceasta este casa noastră


Citeste si

La volan

De sezon


Citeste si

Universul 25

Experimente terifiante din istoria științei


Citeste si

Îngerul păzitor

Cine salvează Îngerul ?


Citeste si

Leul și boul

Fabulă


Citeste si

De dragoste

Eram o Evă


Citeste si

Eu sunt vinovat

Varianta cea mai bună