Spre Toamnă

Un suflet întreg

Posted by Eric on 2011-12-01 Doruri

Mă întorsesem din concediu. Mergeam pe una din aleile interioare ale curții institutului, în drum spre birou, de vorba cu un coleg, povestind în fugă despre cum am petrecut vacanța.

Am văzut-o preț de câteva secunde, când a coborât din autobuz în curte, de la distanță. Era o prezență nouă în institut, înaltă, brunetă, cu un păr lung și bogat și foarte frumoasă. Gândeam că trebuie să fie foarte fericit acela ce o vede și o are în preajmă în fiecare zi. Colegul cu care vorbeam m-a surprins privind-o și râzând mi-a confirmat afirmația, dar mi-a sugerat să mă gândesc în altă parte...

Am mai rămas la povești câteva minute, cât de o cafea și o țigaretă, cu colegul meu, apoi am urcat la birou. Am încercat să descui ușa, dar era deja deschis. Mirat și puțin îngrijorat - biroul meu îl mai deschidea doar șeful meu în situații speciale - am deschis ușa și am intrat.

Am rămas împietrit, găsind femeia aceea frumoasă la mine în birou, colegă, asteptandu-mă cu cafeaua caldă. Am rămas mut de încântare. Probabil că și fața mă trăda... Mi-a zâmbit, aproape că s-a și amuzat de surprinderea mea:

- Sunt Mirela și te aștept de două săptămâni. Hm... Glumesc... Cum ți-a fost concediul?

- Bine... A fost...

- Mi-au povestit colegii noștri câte ceva despre tine, dar cu siguranță de la tine voi afla mai multe...

Ce să vorbesc de concediul meu și de mine când glasul ei era ca o vrajă.

Am râs amândoi de stângăcia mea, autentică și sinceră, apoi după ce mi-am mai revenit din surprindere, i-am povestit ce gândisem cu câteva minute mai înainte, când o văzusem în curte. Și despre vrajă... Ne-am amuzat din nou...

Această vrajă a durat câțiva ani - chiar am avut timp să ne cunoaștem. Atât de multe lucruri aveam în comun, idei, păreri, gusturi, principii...! S-a creat între noi o relație de încredere și stabilitate deosebite. Toată acea perioadă am muncit cu atâta drag, că niciodată nu am simțit oboseală sau plictiseală... Ea, ca o umbră magică, mereu lângă mine, mereu cu mine...

Iar amintirea primei noastre zile împreună a ajuns cu timpul ca o zi aniversară. Mereu am sărbătorit-o.


*

10804 vizite

Comenteaza




Citeste si

Lasați-vă!

Tot timpul am spus...


Citeste si

Gesturi

Limbajul trupului


Citeste si

Cer albastru

Aripi - IAR 80/81


Citeste si

București

Curiozități


Citeste si

Iubirea e libertate și Adevăr

Jurnalul Ceraselei


Citeste si

Despre sinceritate azi

Habar nu am care e adevărul.


Citeste si

Cu mască...

... sau mai bine fără mască ?


Citeste si

Ciclic

Ce am fost și ce-am ajuns